articol

APEL PENTRU RESTABILIREA ADEVĂRULUI ISTORIC Reânhumarea lui József Nyírö este un act de sfidare?   József Nyírö s-a născut în 8 iulie 1889, la Jimbor (comuna Homorod), judeţul Braşov, ajungînd în cel de-al doilea război mondial în elita partidului maghiar „Crucea cu săgeţi". Acest partid, care a guvernat în ultima fază a războiului mondial, a declanşat Holocaustul pe teritoriul Ungariei. În 1947-1948, autoritățile române îl suspectează inclusiv de comandarea unor asasinate, fiind urmărit inclusiv de Justiția din Ungaria. Din cauza acestui fapt, Nyírő se refugiază la Munchen și, ulterior, se ascunde în Spania unde va și muri în 1953. Apreciat de lumea maghiară drept scriitor, József Nyírö a fost extrem de activ şi pe plan politic în perioada celui de-al II-lea război mondial, fiind notorie adeziunea sa activă la extrema dreaptă în perioada Holocaustului. „A fost liderul propagandei radiofonice a extremei drepte", aşa este descris Nyírö, în cadrul unei conferinţe asupra Holocaustului în Ungaria, susţinută la Budapesta, în martie 2007. Relatările istorice arată că József Nyírö a fost una dintre figurile marcante ale partidului fascist „Crucea cu Săgeţi", fondat de Ferenc Szálasi, declarat criminal de război ca urmare a atrocităţilor comise împotriva populaţiei evreieşti din Ungaria, după preluarea puterii, în 1944. „Crucea cu Săgeţi" a urmărit, în al II-lea război mondial, refacerea Ungariei Mari şi promovarea naţionalismului hungarist. În volumul „Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940 – octombrie 1944)", în care au adunat mărturii istorice Mihai Fătu și Mircea Mușat, sunt redate pasaje referitoare la o serie de crime produse de grupări teroriste conduse, printre alții, de József Nyírő. „Fenomene deosebit de grave s-au petrecut în acele zile la Cluj şi împrejurimi, unde trupele de ocupaţie horthyste au sosit la 11 septembrie 1940. Până atunci, crimele, bătăile, devastările declanşate împotriva românilor, îndeosebi în cartierele Mănăştur, Între ape, comunele Floreşti şi Someşeni au fost — aşa după cum recunoştea la 15 noiembrie 1940 fostul consul al Ungariei la Cluj, dr. Bothmer Karoly — efectuate de elemente declasate, şovine, fasciste, organizate în grupe teroriste, conduse de Kerekes Istvan, Kiraly Zoltan, Mălnassy Tivadar, József Nyírő", se arată în lucrarea amintită.Demn de remarcat este ceea ce spune Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel" are date care susțin orientarea politică a scriitorului maghiar. „După puciul szalasist de la 14 octombrie 1944 și implicita debarcare a lui Horty, a devenit membru în parlamentul de extremă dreaptă, Nyilasis, al lui Ferenc Szalasi. A fost și vicepreședintele comisie de învățământ. Prin urmare, József Nyírő a aderat la o politică naționalistă, extremistă și antisemită", arată reprezentanții Institului într-un răspuns transmis Evenimentului zilei. "Considerăm că nu este de dorit reînhumarea lui József Nyírő în prezența unor persoane sau a unei procesiuni oficiale", este recomandarea specialiştilor institutului. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale scriitorului Nyiro Jozsef va fi reînhumat într-un cimitir din Odorheiu Secuiesc în duminica Rusaliilor catolice, la iniţiativa Fundaţiei „Pro Odorhei", Uniunea Vatra Românească protestând vehement faţă de acest lucru. Demersurile pentru aducerea în România, din Spania, a sicriului cu trupul scriitorului au început în anul 2010. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Fuzes Oszkar, a afirmat că statul ungar, care sprijină intenţia de reînhumare a rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc, în 27 mai, cu ocazia pelerinajului de Rusalii de la Şumuleu Ciuc, are dovezi că acesta nu a fost nici antiromân, nici antisemit. "Ungaria doreşte să ştie dacă poziţia României sugerează că va tolera evenimentul sau va interzice reînhumarea lui Nyiro în Odorheiu Secuiesc", declară Laszlo Veress, şeful de cabinet al preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, precizând că răspunsul Bucureştiului este aşteptat până luni. Veress a precizat că, dacă România va interzice reînhumarea, Ungaria va găsi o soluţie conformă cu legislaţia românească şi cu "aşteptările spirituale" ale simpatizanţilor lui Jozsef Nyiro. Credem că trebuie să se clarifice aspectele reînhumării poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc de către autorităţile româneşti susţinute de poziţia fermă a tuturor organizaţiilor din România sau dinafara ei, care luptă împotriva iredentismului, şovinismului şi rasismului de orice fel. Reînhumarea unui criminal de război nu face decât deservicii democraţiei.   Ioan Dalban